"E foarte ciudat să te uiţi la un necunoscut ca la o carte deschisă în
care ceteşti versuri tulburătoare, regăsind în ele ceva presimţit, poate
ştiut, dar vag până atunci, totuşi era, nu numai în suflet, dar şi în
afara lui, adus de necunoscut ca o pulbere de argint a unei zări din
care vine un călăreţ rănit - dar călăreţul parcă venea din zarea ei,
căci îi ştia pulberile de argint, le văzuse în ea, fără să vadă
călăreţul. Inima ei bătea lângă el ca o copită credincioasă şi supusă.
Parcă ea i-l adusese răsturnat...
Nu ştia cum îl cheamă, de unde vine. Nu-l întâlnise niciodată. Dar
necunoscut, venea parcă din ea, ca un vers de care-ţi aduci aminte
avându-l pe buze înainte de-a şti unde l-ai auzit."
... dau un premiu de suflet cui recunoaste autorul. dar fara Google, ca asa ar fi frumos si cusher!