ochiul meu cel mai drept
mulata, alba, satinata
sub nasturele de la piept,
sa nu-l mai plang pe
nicaieri
ci numai unde imi arata
prin semne, stangul intelept.
acum vad tot pe jumatate,
cu roz sau gri, portocaliu,
lumina doare ascutit.
ma-nchid in ganduri decorate
cu valuri de-un albastru viu
si-un dor de mare nesimtit
stang-drept instins
peste pustiu.