fluturiti, va rog!

Ea isi dorea un fluture

care sa stea la mangaiat,

sa rada plin si educat,

culorile sa-si scuture.

Sa fie, obligatoriu, mare,

cu-antene si priviri senine,

cu aripi de poveste pline,

s-o plimbe – el pe ea – la soare.

Eu cred ca vrea sa il picteze

pe geamuri, perne, in livada

si in stomac. Ce promenada

cu toate simturile treze...

De fel, dorinta e firesca,

cu-atata Martie pe strada,

zburdand aiurea dupa prada,

copil care-a uitat sa creasca.

Nu vad motiv sa asteptam

o vara cu miros de mare.

Porniti, va rog, la vanatoare,

broditi un fluture, sa-i dam!