Mami, daca acum sunt la scoala, ma mai scarpini pe spate
cand ma trezesc, dimineata? Pauza consternata, condusa de ras spre
fruntea lui bronzata de vara si alungita de intrebare, deasupra ochilor inca
somnorosi, pe care depun firescul sarut. Fiindca mi-am asumat demult ca sunt
mama cumparata de la magazinul de mame care scarpina, ii mangai lin spinarea
indoita ca a motanilor de casa, in mormaiturile binecunoscute: hai, baleteaza,
mami, baleteaza cu manutza...

Auzi, in-scri-em. Ma uit la ei cum sunt mici si inca plini de
somn pufos, cu ciripituri sau soapte de poveste spusa pe roluri, cu ochi ageriti
de minunea unei magii ce reuseste, inca, sa-i pacaleasca sau de cate-o posibila
pozna cu care sa mai adune putina atentie. Si ma bucur ca timpul e inca mic, ca
pasii lor ce trec in joaca prin el.
No comments:
Post a Comment