pătrunsă prin poarta deschisă în tine din buze cu ochi, distrasă şi mică, se râde dement o fărâmă din mine, gen Dama de Treflă cu Asul de Pică. tu spui, aberant, tot felul de lucruri atât de frumoase-n paharul cu vin, ascunzi în cuvinte mirare şi trucuri şi râzi la paharnic: mai toarnă puţin! pe-afară se zboară prin ploaie, cu stil: armata de ţărci bate mia de grauri. mă uit, peste fruntea ta de copil, cum fură cireşe şi numără lauri. regatul tău plin de emoţii vecine, ţinute pe mare când plaja e goala, se poarta frumos cu fărâma din mine: de patru ori cinci, pentru chinta royală.
din gara electronică, un grup pestriț de chestii frumo, gălăgios, întârziat, drăgut, cu soare-n ochi și petale-n bagaje, fir-ar ei de nebuni, cu stilul lor zăpăcit!