Acum îți dai seama că, deși te tundea mereu prea scurt, sau doar ți se părea, era acolo pentru tine și îți făcea cumva loc între două programări, chiar dacă uitai să suni, imediat ce ți s-a pus pata. Ba te mai strecura și la o unghie, 'fără semi, că nu-i timp, dacă nu te superi' între spălat și tuns. Cum să te superi?!
Acum îți dai seama că, deși fiecare dimineață începea zdruncinat, cu bombăneli și pufneli, îi duceai p-ăia mici între oameni mari să învețe să crească și în cap, nu numai din farfurie. Și ai zile cand vrei să fii și tu un om mic, ce?!
Acum îți dai seama că te-ai simțit de atâtea ori vinovată, aiurea de aiurea, că ai căscat prea mult ochii prin vitrine, că era soare și mirosea a primăvară prin oraș, în timp ce ei te așteptau să aduci odată pâinea aia.
Acum îți dai seama de câte ori ai renunțat, stupid, la orele de zumba, la piscină, la role sau la bicicletă. Ai merge și la ping-pong pe role, de-ai refuzat atunci când te dădeai doar You, pe Netflix. Și cu tramvaiul ai merge. Prins în spate, pe skateboard.
Acum îți dai seama că ar trebui să faci în sfârșit pace cu ai tăi, care te băteau la cap să înveți, că dacă n-ajungi medic ajungi gunoier. Îi iubești pe amândoi, respecți ambele joburi, le mulțumești, în sinea ta sau în aplauze de la balcon, dar nu vrei să fii în locul lor. Cinică, soarta nu doarme și stai la coadă ca să duci gunoiul.
Acum îți dai seama că ți-e dor să speli și mașina, nu numai mâinile. Îți vin în cap toate drumurile alea de-ai zis 'lasă, că mă duc mâine'. Cauți de nebun prin casă toate pungile cu pungulițe în care ai strâns spasmodic mâneci, craci, buzunare, nasturi, gulere și manșete, că o să faci tu odată vreo minune de 5min Craft, salvată în lista de-o umpli de când ai Facebook. Speli geamurile la trei zile, să intre limpede soarele, doar doar ți-o șterge și ție norii de pe frunte. Că singura care-a mai rămas neștearsă din toată casa e putina.
Doamne ferește să te apuce dinții. Trec repede peste, să nu se prindă.
Afară nu se termină, înăuntru ți s-au terminat toate. Rezervele de la pistolul de lipit, holșuruburile, cuiele, becurile, smilgherul, pensulele, tot. S-a uscat și restul ăla de vopsea albă de-l țineai pe fundul găleții că poate, cine știe, tre' să reparăm vreun colț. Copiii nu mai au plastilina, creioane colorate, cariocile li s-au uscat, rezervele de stilou s-au terminat. Și de răbdare. Și de mine.
Ești fanul numărul unu al tuturor celor ce zic așa, un pic lirici dar sfătoși: 'acum este momentul să vă redescoperiți, pe voi și pe cei dragi vouă. Acum e timpul să faceți, pentru voi, toate acele lucruri pe care le-ați amânat mereu'... Exemplele variază de la cărți și filme la spa în baie cu ulei și sare. Mda. Redescoperi perioada gimnaziu-liceu din perspectiva catedrei și faci dansurile alea de le-ai tot amânat, plutind acrobatic printre tot felul de aule virtuale și vreo douajde platforme de unit lecțiile cu temele și lecturile cu catârii. Proclami Spălatul pe Mâini zeul casei la litera S, secondat de Spălatul Fructelor, Spălatul Legumelor, Spălatul pe Jos, Spălatul Rufelor, Spălatul Vaselor, Spălatul Geamurilor și Spălatul pe Dinți. Între ei, faci fripturi cu sare și ulei pentru tot clanul, în bucătărie, nu în baie, unde abia ajungi sleită la duș. Fiindcă Spălatul de mamă e un zeu mic, iar cada* nu se mai poartă. Cred că d-aia. Practic, poți să faci tot ce vrei tu, după o zi în care ai făcut tot ce au vrut alții, sau invers.
Și dacă ți s-ar da s-alegi o singură teleportare, ai renunța s-o faci p-aia cu Zanzibarul și ai alege să vină o mașină de spălat vase, un fel de prospătură la zeu, în timp ce te joci zilnic de-a maseuza personală a unuia care a luat dospit ceva de sursă dubioasă, să se dea acum ispita, de-ajungem iar la 'who the fuck is Drojdia', bă nene, bă?!
Voi? Bine?
* O prietenă încă mai are cadă, am aflat. Spală acolo legumele și fructele de câteva ori pe zi, și-a deschis AproSpa. Mi-a zis că nu știe cum să procedeze cu ceapa. Ea e jurnalistă și așa vorbește, draga de ea, cu 'procedez', să nu iasă 'căcu'. I-am zis să nu se streseze prea mult cu baia, ceapa pute și după.
