- Ia uite,
cerul isi rastoarna
obraz albit,
pupat de vant.
Se rade sus, cu
lacrimi multe,
iubirile se dau
pe goarna
si pe cuvant.
Si chiar
motanii ies la
agatat.
Izbesc, cu coada si miorlau,
sa nu mai fie iarna
iar.
Cand zorile
au castigat,
mai au un miau.
- Ei, na!
Acum imi vii si
tu cu vise
mototolite, coapte-n
coaja.
Cearceaful de pe partea
ta
le-ntinde lenes. Par omise
din alta vraja.
- Asa-i.
Vreau soare-n
geam si pe parbriz
si ciripit de
roti cuminte.
Cata rabdare sa mai
ai
visand doar marea,
cu briz-briz
si dor fierbinte?
Poftesc
sa iesi la tranta cu norosii.
Iar de-mi castigi
o prima vara
zaluda-cruda, s-o
primesc,
fara cutii cu inimi
rosii,
la drum de seara.
