aiunmesaj

erai un Cineva fara adresa, un Ce suspect si cu profil banal, ca o bacterie scapata din spital, sau ca o barfa mica-mica, de prin presa. te-ai scuturat de ganduri si de praf, m-ai salutat, cu reverente demodate, mi-ai spus ca oamenii te crediteaza-n rate, cu punctul culminant pe-un epitaf. m-ai inmuiat cu micile-ti demersuri, te-am adoptat intr-un moment de fericire si-acuma, tu, in semn  de multumire, ma minti firesc, cu zambet lung si-n versuri. si spui prostii fara macar sa-ti pese daca nu au aspecte anormale, bacterii evadate din spitale, sau Cineva-uri fara de adrese.

cumpar o poala de sambete, dar poate sa vina si vineri, platesc cu fiori sau cu zambete, cand versul are retineri. macii au apus mai demult, rapusi de multimea de soare... insir amintiri si ascult nisipul cum rontaie mare. lumina se-aduna in cercuri deasupra malului ud si prinde o forma de miercuri, de care si scoicile rad. obrazul Printesei pastreaza, ca boarea cand vrea sa adoarma, o urma de vis inca treaza, iar cerul luceferi rastoarna. orasul o striga departe de Omul ce-nvaluie ganduri taiate cu semnul de carte,  cand zorii citesc printre randuri. chiar daca ploua marunt peste Vama fara idee, pamantul se-nvarte rotund, iar vara se vinde pe zmee. mai bine ramaneti asa, uitati intr-o lene pe dos,  un nimeni si-o ea, undeva, pierduti pe la piata de gros. desprins din Regatul de Soapte, ascuns sub cortina si fire, obrazul din miazanoapte apune cu zambet subtire.

Am inceput prin a ne rataci putin in Constanta cea cu Motan si tort-surpriza, bezmeticiti de caldura si nerabdarea drumului spre vise mici prafuite de nisip. Zmeul, gata mare pentru ca stie raspunsuri, ma cearta cu apostrof: mami, brusc am uitat drumul catre Vama??!   Infranez un hohot, accelerez si adaug decibeli in “ expozitia mea de scoici, cu vanzare pe sarut, de la noua pan’ la sase-o tin deschis…” Ca miezul dintr-o carte fabuloasa, pe care ai vrea s-o scrii sau macar s-o citesti in doi, Vama mea ma pierde atat de mult in prezent, dupa ce m-a adunat din franturi de trecut, incat lucrurile ei se intampla cand nebun ca nebuloasa, cand chill ca rasaritul.  Respir, frumos sau greu, impreuna cu marea, scoicile maruntite si focul, inot, dansez sau doar iubesc muzica rasucita prin toate trupurile ce mananca bronz pe plaja. Ma bucur, ma-nfasor, urc si cobor, alerg si ma-ntorc, zambesc sau ma rad dement... dezlantui prietenia, liber si palpitant, ca viata traita tig...