Skip to main content

...povestea merge mai departe...episodul 3


 
efervescenta k o vitamina C intr-un pahar cu apa mic, iti provoaca febre musculare instant, la muschi pe kre nici nu stiai k ii ai, dupa kre te linisteste brusc, ca punctul dupa semnul exclamarii, raspunzand moale la unica intrebare pe kre ai reusit, abil, sa o strecori in suvoi - "ma voi gandi mai tarziu la asta". titirez verbal, aproape imposibil de urmarit, este capabila sa completeze on-line diverse mizerii pentru banci in timp ce conduce si vorbeste pe mobil cu minim 3 prietene - chiar dak a luat daja amenda pentru chestia asta. dak te trezesti k iti insurubeaza cate o privire asortata cu o vorba joasa si egala, de zici k cine stie ce-o fi suparat-o, este clar k e foarte concentrata in cine stie ce traducere de termeni stupizi si n-are timp de pauza. anul trecut am intrerupt-o fiindk se facuse doispe si trebuia sa sufle in tort - ceea ce se va intampla din nou peste 4 zile - ia-ti de-acum un la multi ani multiplicat si de la noi, geamana ticnita si draga! 



pentru cei kre ink nu s-au prins despre cine scriu, este vorba despre Ana (cum kre Ana? Ana lu' Boros). cum kre Boros? Adi Boros - A-dri-aa-n in diverse momente prevestitoare de furtuna. boem si calm - doar d-aia e prieten cu Petrik - cu apucaturi de urs urban cu kre razi englezeste, capabil sa adopte - fie si cu ziua - diverse patrupede mici aterizate in curtea de sub avioane, desi peroreaza convins k nu mai vrea sa vada alta coada in afara de cea oficiala (a lui Ozzie, o namila alba si blanda pe kre cred k si-a luat-o pentru a invatza sa fie tata).


pentru Auras, "baiatul de la etajul doi", mi-ar trebui vreo 5 post-uri - sa incapa - iar pentru Laura ink 4. el este suspect oricum si oricand, iar ea sigur a evitat sa ne vedem, spre a nu se da de gol pe sub pistrui. lui dak ii ceri, ca o-ntamplare, praf de luna, iti aduce instant ceva mult mai bun decat ce-ai cerut tu, iar ea  este imaginea ne-omologata a magazinului Hai-Hui din Centrul Vechi.  amandoi sunt absolut mortali cand le pui copiii in brate si ii urca instant in cap, cu diverse nazbatii si tone de skittles, cu kre obtin, bineinteles, orice. 


de fiecare data knd ma gandesc spre ei, vad niste corturi pe o poiana la poale de munte, langa un rau rece, cautand umbra pentru doamna si peste pentru domni. si o mai vad pe Oana-Pitic, a carei asociere cu the highest family ma trimite intr-un ras dement oricat de obisnuita as fi cu aceasta imagine.


 
uite-i si pe Franci si Dan. dak te-ai intrebat vreodata cum poti combina avocatura cu stomatolgia sau berbeaca cu pestisorul si ti-a sunat imposibil, ei au rezolvat din mers ecuatia. cu atat mai mult cu cat povestea porneste dintr-un cort in Vama (sau new version Corbu) sau o iesita la bere in BarFly, ce se lasa cu rasarit de soare citadin. romantici pana in varful degetelor, sunt alta pereche de copii mari pusi pe sotii mici. 


distrata din nascare, Franci era cat pe ce sa va dea de gol pe toti, incurcand ferestrele de mess - a lu' Motanes cu a mea, de m-am trezit intr-o zi k, din ce vorbeam noi despre ultimele traznai ale copiilor, ma intreaba dak excursia e la Praga?!? care excursie? care Praga? noroc k a dres repede busuiocul, numai ea stie cum, inventand un plan de-al lui Dan - cu care dak te pui la bere nici tu nu stii unde ajungi sau mai exact cum ajungi pe jos - de ras sau de extra-consum.   


hehhehe...and the show will go on... ruxi + vlad + petru +olga , adita + teutzu, mica sirena, nely + MG, stelu... stiu, am multi prieteni si buni. va iubesc!

Comments

Popular posts from this blog

Furtuni

În timp ce-și cerne valul aprig printre stânci, ca o mireasă părăsită fată mare, se dă în bărci Oceanul, fumegă strigare: eu te cuprind, Pământ, iar tu văd că te strângi. Cu plete albe, creț, se hohotește Cerul, ca o fereastră dinspre tot ce nu se vede: La mine doarme Soarele și cine crede că mă topesc? Prin mine zboară fierul. Prin cartier se vântură agale Vântul, îndrăgostit de cate-o fustă colorată:  mă joc cu Focul, ca de fiecare data, în timp ce am puterea s-amuțesc cuvântul. Din drumul lui de lut, în Om se-avântă toate durerile ce i-au țesut menirea: în mine, Raiul și cu Iadul se înfruntă și tot în mine s-a născut Iubirea...

Lady Ga-Ta

- Els de roig en nombres parells es col·loquen a la dreta, els d'imparells a l'esquerra - es va escoltar una veu eixordadora en la quietud del parc. Els transeünts miren desconcertats al seu voltant i, al final, els seus ulls revelen a la xicoteta criatura de la qual costa creure que puga eixir una ordre tan extravagant. - Anem, anem, afanya't, compte que portes roig! El gat va girar la cua redona i sobirana, mirant-lo amb tant d'orgull que semblava més alt. Estava asseguda al respatler del banc de mosaic, com una estatueta esculpida en moviment. Ulls redons, fascinantment grans, girant caòticament, tractant de cobrir a tots els transeünts. Van començar a buscar-se els uns als altres  i a dividir les dues files. El murmuri de sorpresa va cessar una mica i el parc Ribalta es va quedar gelat al sol del migdia. M'assec indefinidament en el banc del costat, convençut que no puc encaixar en el seu joc. Em compte breument abans: taronja, verd, blau… però quants colors em ...

La mà dreta de son.

En algun lloc de la meitat de arrodonit de la roba de pluja, l'home es va aturar. No sé si és vell o jove, aquesta nova, encorbat sota la tendència a el desgast a terra quan camina pel carrer, va deixar allà en un metre i sobre l'asfalt entre les mans plenes donar scroll als mòbils. El fet és que en realitat no hi ha pluja. Sent menys fix en aquest dilema, mentre que l'home torna lentament. Ulls vius sota despentinat dones de cabells arrissats són gairebé tan vents de nord portar aquí i una mica d'amor colorit exòtic passat. I bufat. Com de vegades bufar al nord en una dona. Com marea cansats juga el seu amor, que lluita en va per posar el banc de volants blancs. En realitat, és a partir de tabac. Una veu ronca em va sacsejar per sortir de les profunditats dels seus ulls. - Sovint entrar en raó? Al coll del riure en la memòria. Una vegada que un noi guapo poderós s'avorreix en una habitació, a l'espera de les esperes nois i faci cas d'un eriçó de pelu...