Dintre
toate soaptele pe care ai fi vrut sa le asterni inainte si inapoi, mi-am ales sa
port una, cat o floare mica – martisor in miez de iarna. Tu ai adus-o tiptil,
ai purtat-o cu oarecare grija in varful
degetelor si m-ai lasat sa-i opresc fluturarea
inainte de a o atinge.
Te intrebi,
probabil, cum le-am stiut, cum le-am aflat si de unde le-am cules, inainte de a
fi semanate, pe toate celelalte pe care deja le-am aruncat.
Of, cat de repede s-a plictisit… hehe, rade obrazul rasfrant pe sub gene. Mai bine hai sa aruncam la prima mana ce-i mai usor si confortabil, ca pe o mostra de parfum cotidian si-apoi sa ma lasi sa-mi vanez, in liniste, celelalte salbaticiuni din gandul tau.
Of, cat de repede s-a plictisit… hehe, rade obrazul rasfrant pe sub gene. Mai bine hai sa aruncam la prima mana ce-i mai usor si confortabil, ca pe o mostra de parfum cotidian si-apoi sa ma lasi sa-mi vanez, in liniste, celelalte salbaticiuni din gandul tau.
Si-n timp ce eu am atata treaba, poti continua
sa mimezi niznaiul, ca toti parintii cand se joaca de-a copii.
Din cand in cand imi poti zambi, atat cat incape intr-o stralucire, sau langa inceputul unui sarut pe care l-ai uitat, in treacat, pe buza cestii de cafea.
Din cand in cand imi poti zambi, atat cat incape intr-o stralucire, sau langa inceputul unui sarut pe care l-ai uitat, in treacat, pe buza cestii de cafea.
Si daca te
intrebi ce dau la schimb, in niciun caz nu am sa-ti spun ce soapta mi-am ales.
Fiindca asta i-ar distruge susurul, ar transforma-o-n vorba si prea repede am
uita-o amandoi.
No comments:
Post a Comment