privesc cum cade soarele-n-apus
si-astept raspunsuri care n-or sa vie
la intrebari pe care nu le-am pus...
fiindk te-ai dus, ofilindu-te k o floare dupa ce-ai considerat k ai inflorit destule mai-uri pentru acest pamant. fiindk mereu imi vor rasuna in suflet sfaturile si chiar apostrofarile tale. fiindk n-am reusit sa imi tin angajamentul facut si nici macar nu mai am cum sa imi cer ierare, fiindk ma rog sa fie mult mai mult bine si frumos acolo unde te-ai dus, fiindk sper sa fi trecut intr-o dimensiune superioara, de unde poti vedea si intelege tot (dar nu chiar totul...) si unde mesajul inimii mele sa ajunga nealterat.
fiindk te voi iubi mereu, generalul meu de osti!
Praslea Maiei mele dragi
fiindk te voi iubi mereu, generalul meu de osti!
Praslea Maiei mele dragi
No comments:
Post a Comment