Grasanul, Clestele si Elasticul.

Ei sunt prietenii imaginari ai Printesei. Zmeul are acces conditionat de importanta sau gravitatea intamplarilor si apoi limitat brusc, cand Printesa simte sa isi rotunjeasca suveranitatea. Dar ii stie, ceea ce-i transforma in niste necunoscuti de-ai nostri. 

Din diverse discutii de joc sau serioase, aflam si noi cum sta treaba. Chiar daca iubeste pisicile, Grasanul e cam artagos, chiar rau. Desi Zmeul sustine ca n-ar fi, din moment ce mananca tot (ca orice pusti istet dar mofturos, compara). Insa Printesa da vina pe Grasan de fiecare data cand e rost de pozna si urmeaza explicatiile. Altfel, pare ca doarme mult, ascuns pe unde nici cu gandul nu gandesti. Zmeul deduce, firesc: pai doarme, ca orice motan dupa ce-a mancat! Ne gandim ca poate e vorba de un altfel de Tigru - pisoi real si de casa, portocaliu, pufos si foarte des folosit ca perna. Dar nu, Grasanul e pur si simplu un Grasan cam bataus si-atat. 

Clestele iubeste fetele. Pare a fi doctor sau se pregateste sa devina, fiindca apare des in schema alaturi de snapsurile pentru nas infundat si gat rosu. El e singurul care o ajuta pe Printesa sa prefaca jucariile ascunse in preferatele sale, doar pentru ca a trecut mult timp de cand i le-am pitit strategic. E bland si somnoros, deci e prieten bun cu Grasanul, mai ales ca aflam ce mustrari ii peroreaza daca impinge sau pune piedica (cam asa ni se explica tot felul de rasturnari din casa si viata).

Elasticul iubeste baietii. Este extrem de secret, doar banuim ca e un prieten-fetita, fiindca o inspira chochet la ales moate, fundite si clamite. Stie ca strugurelul de buze doarme in frigider. Cu Zmeul nu se poate barfi mai departe de nume, iar Printesa surade cu inteles cand o-ntrebam ce-i mai face Elasticul. Sau incepe sa cante si sa rasuceasca piruete. Trebuie sa fie ceva cu muzica in povestea asta! - ne face fra'su cu ochiul.

Prin casa noastra reala, intors din exploatari polare cu iglu topit si derdelus, Zmeul ud miorlaie cu voce subtire, redimensionata pentru pui: mamiii, m-am udat pana la piele! Eu, militareste, pastorind independenta: dezbraca-te, sa te schimbi cu ceva uscat! Printesa completeaza cu aplomb: dezbraca-te si de piele! Apoi imi sopteste: Grasanul n-are piele, ca are blana ... si rade, cu triumf regesc in ochii cat migdalele.